Cafe de Paris

Aşa se numeşte localul unde am pretrecut Ziua femeii anul acesta. Muzică bună, băutură, gustări şi “stripperi” -toate incluse în preţul biletului de intrare-, pereţi sclipitori, toaletă naşpa, spaţiu de desfăşurare…perfect.
Se anunţa cu surle şi trâmbiţe o oră de streaptease, însă a fost reclamă falsă. Tipii au venit îmbrăcaţi până la jumate, de jos în sus, deci nu prea mai aveau ce da jos. Au dansat pe lângă cele prezente şi doritoare cu scopul de a le face să se simtă bine. Nu ştiu în ce măsură au reuşit, însă la sfârşit au fost aplaudaţi. Şi-au făcut intrarea de vreo trei ori, bineînţeles cu nelipsita minciunică cum că ar fi plecat şi nu se mai întorc. Cred că nu era inclusă în program această revenire, dar n-au rezistat farmecului tinereţii noastre şi s-au întors pentru ultima dată. 
Toată distracţia întreţinută de ei nu a durat mai mult de o oră, cu tot cu schimbatul hainelor, ceea ce e bine. Mă gândesc că şi-au propus să nu ne plictisească prea tare. Apropo de românii au talent, oare nu îţi trebuie şi aici puţin combinat cu ceva farmec şi o prezenţă plăcută?
În fine, băieţii au reuşit măcar o femeie să îşi piardă minţile şi aceea e tipa care ne-a servit- a uitat să aducă gustările noastre.
Acestea fiind spuse, vă recomand nume cunoscute pentru spectacole adevărate de streaptease.
P.S. La mulţi ani, domnilor!

Comentez asa:

1 Comment

  1. Den says: Reply

    :))))))))

Leave a Reply