De unde si pana unde?

De cand auzim sau vedem ceva, pana cand ne trezim intrebandu-ne ‘cum de am ajuns eu aici’. Se numeste influenta. Influenta a ceea ce ne inconjoara.
Concret, exemplu personal. Cum am ajuns eu sa alerg pentru niste hartii, sa dau interviuri, sa sun si sa trimit o gramada de e-mailuri aceleiasi persoane doar pentru a obtine o bursa de studiu pentru un semestru amarat? Tin minte ca din anul I tot zic ca voi aplica, insa nu eram sigura, mai asteptam motive. Apoi am inceput sa aud despre programe de babysitter in tari straine pe o perioada de timp scurticica, de facultati in strainatate, mastere in strainatate, specializari, stagii de practica… si asta doar de la cunoscuti, nu cautasem nimic pe internet. Multe dintre aceste conversatii au avut loc doar pentru eliminarea plictiselii, de obicei nu eram prezenta 100%, dar se pare ca au ramas in subconstient. Asadar, dupa aproape 3 ani, am zis ‘de ce sa nu aplic si eu?’. Stiam ca daca voi pleca, voi pleca singura singurica, fara cunoscuti, colegi- era foarte putin posibil din pricina locurilor limitate-, probabilitatea era doar de a cunoaste acolo alti romani, dar poate sa nu fie la facultate(deci cu o oarecare educatie, prestatie, incredere, etc). Pe de alta parte, m-am gandit la beneficii: inveti sa te descurci singur, iti imbunatatesti engleza- in cazul meu, am invatat si italiana, pe deasupra si continui sa aprofundez-, devii mai rabdator, iti deschizi mintea, cunosti oameni noi, iti clatesti ochii cu privelisti deosebite, faci uploaduri culturii generale, si de ce nu, iti faci prieteni pe viata.

Vi s-a intamplat vreodata sa va amintiti de o persoana care candva va fusese draga, dar dupa v-a ranit, si sa nu stiti de ce? Ei bine, cu siguranta ati simtit mergand pe strada un miros specific acelei persoane, sau ati vazut o scena asemanatoare cu trecutul vostru, sau pur si simplu culoarei ei preferata, ori vreun apropiat sa va intrebe daca mai stiti ceva de ea. Sau vi s-a intamplat sa auziti o melodie veche care sa va aminteasca de cineva, iar in secunda a doua sa-i telefonati, raspunzandu-va extrem de surprins?

In alta ordine de idei, cum se face ca ni se schimba gusturile? Pana sa intru la facultate, nici nu vroiam sa aud de sfecla rosie, de cand eram mica nu imi placea, desi nu-mi amintesc sa fi gustat vreodata. Trecand timpul, uitand de ea si revazand-o, am zis sa incerc si, surpriza, mi-a placut.
De asemenea, prezenta unor persoane in viata noastra ne influenteaza stilul de a trai, cum ar fi renuntarea la vicii doar de dragul lor, simpatii pentru abia cunoscuti dupa ce auzi ca aveti ceva in comun, sa zicem un blog, un catel, sau ca va place sa meargeti pe munte, sau sa schiati.

P.S. Toate se intampla cu un motiv. I miss you

Comentez asa:

Leave a Reply