Cat de bine…

…o fi sa ai pizzeria la picioarele blocului, la numai 3 etaje distanta? Sa te poti duce in goana atunci cand esti lihnit dupa o zi lunga, fara somnul de frumusete? Ori cand esti prea lenes sa bucataresti ceva cu ce ai prin dulap sau prin frigider? Nu prea bine, avand in vedere ca numai dupa ora 19 incep sa lucreze in local(inainte de ora asta nu am idee ce fac, probabil livreaza), deci orice ti-ai lua, ingrasa. Pizza tine destul de mult de foame si trebuie spatiu in stomac, mai ales pentru una intreaga. Stiu ca imi promisesem chestii naturale si cat mai crude sau fierte, insa lipsa chefului isi face simtita prezenta. Motivatie cam nesustinuta de stalpi bine cimentati, dar lucram la ea momentan.
Cat despre pizza, nu e cea mai buna pe care am mancat-o vreodata, se raceste destul de repede si stiti ca pizza rece nu mai e buna, e subtire cat sa-mi vad degetele pline de suc de rosii prin ea, dar macar are mozzarela din belsug( da, am ales una simpla, gandindu-ma la calorii). Tot in Romania am mancat cea mai buna pizza, acum vreo 2-3 ani, la Bucuresti. Eram in complexul Tei si am impartit-o cu draga mea prietena Den. Pe partea exterioara avea un fel de frimituri- ciudat, dar aia a fost cea mai buna, desi cina noastra era cu de toate. Giganta e singura care de care imi aduc aminte. Desigur, am mancat multe pizze, si-mi aduc aminte si de locurile si de oamenii cu care le-am savurat, dar in materie de gust, nu a intrecut-o nimeni pe cea din capitala. Dadusem comanda pentru acasa, asa ca nu stiu ce companie era. Plus ca poate nici nu mai exista. Mi-am luat revansa anticipat, la primele ore ale diminetii spre pranz, cu o portie de orez cu morcov. Sanatos si gustos, adevarat?

P.S. Va place pisoiul meu, Sissy? 🙂
P.P.S. O sa-i scriu iepurasului ca mai vreau un Tamagotchi, nu mi-a mai adus demult.

Regresez?

Comentez asa:

Leave a Reply