Unde mai e bine?

De doua saptamani scap ca prin urechile acului de chestii brutale. Weekendul trecut am hotarat sa ies sambata in oras pentru a avea timp in celelalte zile sa revad rudele, iar vineri, cu o zi inainte, intr-un local din oras s-a lasat cu scandal, impuscaturi si rani urate. Anul trecut a avut loc o crima intr-un autobuz, bineinteles ca nimeni nu a zis nici ‘pas’, iar zilele trecute era un nebun in masina, care trecea printre oameni, respectiv pe langa mine. Ma simt atat de norocoasa ca nu a scos vreo arma sa injunghie la intamplare. Probabil ca stiti cu totii atacul asupra-mi de anul trecut. Si atunci am fost norocoasa ca m-am ales doar cu o pata temporara pe fata, fizic vorbind.
Personal, nu ma mai simt in siguranta niciunde. Stau cu sprayul rau-facator dupa mine.
Primul incident a avut loc cand eram in clasa a cincea, impreuna cu Cata si urcam spre casa mea. Un paputoi s-a strecurat dupa noi, a indrugat ceva ce n-am inteles, dupa care s-a dezbracat. Reactiile au fost impartite: eu am tipat, ea s-a prapadit de ras. Nebunii au existat dintotdeauna, insa acum parca s-au si inmultit.
Sa va spun o povestioara auzita ieri, inainte de culcare:

Un om visase ca apa potabila se va termina si ca daca va bea apa moarta va innebuni, asa ca isi face rezerve de apa vie. Ziua neagra vine, toata lumea bea apa intoxicata si innebuneste, numai omul nostru nu, pentru ca bea din apa vie pe care si-o pastrase. Fiind singurul sanatos, era vazut chiar el nebun de catre ceilalti, chiar daca el era cel sanatos mintal. Fiind exclus si neintegrat, decide sa bea si el apa moarta.

Morala? Cine e mai nebun dintre nebuni?

P.S. Voi va mai simtit in siguranta pe vremurile astea?

Comentez asa:

Leave a Reply