Nimic decat placere

Tocmai am finalizat de citit prima parte a unei povesti structurata in 4 carti,  scrisa de Nora Roberts.
Am primit cartea de la o prietena care era sigura ca imi va placea. Si nu a gresit deloc.
Actiunea se invarte in jurul unei situatii de adoptie a unui baiat de zece ani, ajuns intr-o familie de 3 frati maturi si un tata. Batranul decedeaza in urma unui accident, iar procesul adoptiei ramane in sarcina celor trei barbati. Legal, de acest proces se ocupa o domnisoara asistent social cu origini italiene. O frumoasa poveste de dragoste se infiripa intre aceasta si unul dintre cei trei frati, Cameron, soldandusu-se  in final cu o casatorie in Vegas, statul in care te poti uni cel mai repede posibil cu jumatatea ta. Se pare ca cei doi n-au pierdut timpul.
Autoarea are un mod aparte de a povesti, te transpune in mijlocul familiei Quinn, rupandu-ti un zambet ici colo si cate un petic de manie, cand cei doi indragostiti par a destrama dragostea infiripata in mijlocul unei anchete sociale. “Ii pierise pofta de mancare. Cum sa manance peste fript fara a-si aminti dimineata aceea cand el si A. statusera pe debarcader? Nu mai putea dormi. Cum sa doarma in patul lui fara a-si aminti dragostea pe care o facusera in acel asternut? Nu se mai putea concentra la lucru. Cum sa detalieze diagonale fara a-si aminti expresis ei radioasa cand ii aratase platforma de releveu?”.
Naturaletea povestirii si intensitatea momentelor descrise te fac sa iti doresti neaparat continuarea celorlalte volume.

P.S. Multumesc, draga prietena!

Comentez asa:

1 Comment

  1. Mary says: Reply

    Cu mare drag. Ma bucur ca ti-a placut si cand vii in Brasov da-mi semn ca sa ne intalnim sa-ti dau urmatoarea carte din serie :*

Leave a Reply