Conceptul ”Carte de sacrificiu”

Poate îl folosiţi şi voi, însă eu n-am auzit nicăieri de acest concept, l-am adoptat în momentul când mi-am dat seama că aşteptam prea mult întârziaţii, nefăcând nimic notabil. Aşa că plecam de acasă cu o carte în geantă, una mică, uşoară şi simplu de citit, pentru a reţine exact firul poveştii când eram întreruptă. A propos de întrerupt, eram întreruptă cam des, ba să mi se ceară bani, ba să mi se ceară un foc, ba să fiu întrebată de o anumită direcţie şi tot aşa. Am fost inspirată să aleg cărţi comerciale, am presimţit cumva aceste ridicări dese ale nasului din paginile mele, tocmai de aceea le-am şi numit ulterior ”cărţi de sacrificiu”. Pentru că sunt cărţi de unde iau cuvinte, exprimări şi orice altceva în afară de poveste. Le citesc în parc, la coadă, când aştept pe cineva, să-mi umplu ferestrele, sau când ajung prea devreme la vreo instituţie.

În schimb, cărţile non-comerciale le citesc ori dimineaţa, ori înainte de culcare. Pe sistemul puţin, dar bun.

Iar cărţile care mi se par numai bune de împărtăşit altora, le prezint la seara de carte.

Vă aştept şi pe voi să ne spuneţi ce cărţi faine aţi mai citit, participând la evenimentul din oraşul vostru.

http://www.searadecarte.ro/

P.S. Acum car în geantă zeci de cărţi, noroc ca nu-s grele deloc. Doar 241 grame. Spor la citit!

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

Close
Menu