Sunt și eu una dintre aceste persoane, însă sunt sceptică în ceea ce privește acest cuvânt: ”educator”. Da, se folosește pentru a defini o persoană care are grijă de copii într-o structura școlară, însă cuvântul educator mie îmi spune multe lucruri. Aș defini această persoană un exemplu pentru toată lumea, adică o fire blândă, dar în acelaș timp impunătoare, o fire dulce, dar care să îți transmită ca prin telepatie ce vrea de la tine. Văd educatorul ca pe o persoană ușor de înțeles, căreia și un copilaș îi poate citi gândurile, pentru că acestea sunt mereu clare și fără ascunzișuri. Văd un educator ca pe o persoană care doar aceste gânduri le are, cele pe care le vezi, le auzi, le înțelegi, drept urmare cineva care nu judecă,cineva care știe să îți expună o greșeală fără să te simți vinovat, doar mai înțelept. Văd educator o persoană căreia nu îi este teamă să se murdarească de culori, de iarbă, de noroi sau de băluțe. O persoană care se așează pe covor, pe astfalt, pe bordură sau într-o baltă atunci când interlocutorul are mai putin de un metru.
Văd educatorul o persoană care este mai mereu cu zâmbetul pe buze, o persoană sinceră, care nu se ascunde de ceilalți, o persoană pregătită mereu cu cei 7 ochi ai săi să sară în ajutorul oricui are nevoie, copil sau adult. Văd educatorul cineva care știe puțin din toate, iar atunci când e depășit de situație, o persoană care știe unde să caute, pentru că are multe resurse- umane sau nu.
Văd educatorul o persoană care îl respectă pe fiecare în parte, indiferent de preferințele personale, pentru că da, preferințele sunt o chestiune fără de care nu ai avea o personalitate. Văd educatorul o persoană care își respectă colegii, indiferent de cine sunt, de la început și până la final. Văd educatorul ca pe cineva care folosește un vocabular decent și care nu calcă în picioare munca sau sufletul altuia. Îl văd ca pe o persoană iubitoare de animale, flori, ploaie, vânt sau soare, ca pe un iubitor de viață.
Într-adevăr, educatorii nu se pot alege, nici măcar la o școală privată, dar eu, când va fi să fie, îmi promit să fiu atentă pe mâna cui las copiii, chiar și la cea mai scumpă școală. Exemplul celei de a doua familii este, pentru mine, foarte important. Un părinte nu va putea ști niciodată ce se petrecere în spatele relației personalului din grădiniță/școală, însă cu ochii puțin mai larg deschiși, se poate intui.
P.S. Acest text este doar o parte din ceea ce cred că ar fi bine să fie un educator, iar eu sunt departe de fi un educator de vis.
