Atunci cand dispare

De o saptamana ploua continuu aici, asa manifestandu-se iarna: un pic de frig, ploi marunte si neintrerupte doar de rafale de vant. Venind in minunatul oras maritin pe timp de vara, am adus haine destul de subtiri, mai ales ca trebuia sa stau 3 si nu 5 luni, -luand in considerare si clima, desigur- asa ca saptamana trecuta a trebuit sa merg la shopping de accesorii de iarna. Globul de cristal e in vacanta, asa ca n-am prevestit ca va expira abonamenul la internet si ca se vor termina in tot orasul cartelele pentru reincarcare, altfel m-as fi dus in cele doua zile fara prin magazine. Biblioteca cu sala de lectura si calculatoare conectate la internet era inchisa, pe motiv de vreme rea (???), de invatat imi trebuia ce nu aveam, asa ca aveam o gramada de timp la dispozitie pe care trebuia sa il umplu intr-un mod creativ, folositor si placut. Cu bucataritul am lasat-o mai moale, dupa cateva incidente, iar brusc mi-am amintit de perioada cand lucram la facepainting.

Eram in Campina, iar la zilele orasului se tinea un concurs de pictura, cu oameni talentati ce trebuiau a surprinde momente din timpul festivalului. In prima zi, adica vineri, o doamna draguta s-a gandit sa picteze o scena de ‘mascare’ -cum intreabau unii parinti copiii: ‘Vrei sa te maschezi si tu?’-, iar a doua si a treia am stat chiar langa un stand unde se vindeau tablouri. Domnul de acolo – un domn un varsta cu barba alba si lunga, foarte simpatic, de altfel-, vazand ‘operele mele’ de caini, pisici si printese sclipicioase, m-a incurajat sa pictez/desenez si pe hartie. I-am explicat ca, de fapt, n-am atata talent, e doar o simpla intamplare ca imi ies frumos picturile pe fetele gingase ale copiilor. A institat cu incurajarile pana i-am promis ca voi incerca, si ca daca ne vom intalni intr-un an ulterior, ii voi si arata chiar( acum imi pare rau ca nu am facut schimb de adrese).

Cum ziceam, fiind fara internet, am zis sa ma tin de promisiune ca alta treaba n-am. Am deschis doua poze din pc si m-am apucat de tras linii. In creion, fara guma de sters si fara vreo ascutitoare- deci am folosit diferite numere de creion fara sa am mai multe de unul. Pentru primele mele ‘portrete’, eu zic ca eu iesit destul de bine, insa mai exersez, poate voi participa si la un curs pentru ceva notiuni de baza.
In rest, am citit Zaharia Stancu- cum de altfel sunteti obisnuiti-, am fost la biblioteca dupa cele 2 zile in care a fost inchisa, iar ieri, inainte de examen, socializam la petreceri( se pare ca mi-a prins bine socializarea asta, am luat nota maxima- pe stiute). A, si am impachetat cadoul foarte frumos, timp de vreo 20 minute- cu fundite, cu carlionti si hartie imbulinata.

Asa da creativitate.

Voi ce faceti cand nu aveti acces la net?

P.S. Am lipsit 2 zile si FB si-a schimbat iar fata.

2 thoughts on “Atunci cand dispare

Leave a Reply to Ruk Cancel reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

Close
Menu