O zi în stil italian

Postul acesta îl dedic prezentării unei zile de lucru la asociaţia unde activez ca şi practicant Erasmus, în Italia.

Ziua mea începe undeva devreme (pentru un program aşa lejer, însă, ca niciodată, cum deschid ochii, cum sunt fresh), la ora 7:25. 5 minute, până la şi 30, mai lenevesc, mai arunc un ochi pe facebook (obicei nesănătos, însă sunt zile când găsesc lucruri cu adevărat serioase şi interesante). Amân totuşi alarma, să fiu sigură că nu adorm, deşi nu ar fi o problema să merg mai târziu la sediu. Hainele le aleg dimineaţa, în principiu, cu atenţie, fără grabă, îmi prepar un suc crud delicios (din fericire, piaţa e plină de spanac şi alte legume verzi, fructe de sezon şi citrice, başca apar castanele… iumi!), uneori îmi fac şi ordine. Am timp într-o oră să fac toate aceste lucruri, fără să mă uit la ceas. Până dau o tură de rimel şi o picătură de parfum, e deja timpul de plecare.

Am decis să merg pe jos până la asociaţie, drumul este pe faleză, iar timpul este de jumătate de oră, atât cât aş face şi cu busul. Iniţial mă gândisem să-mi achiziţionez o bicicletă, însă m-am răzgândit. Prefer mersul pe jos, până acum n-am auzit expresia „pedalatul face piciorul frumos”.

Ok. Ajung la asociaţie şi sunt invitată la cafea. Cât se face, se pălăvrăgeşte în bucătărie până „iese” cafeaua (folosim espresor de aragaz), sorbim repede shotul şi toată lumea merge la lucru (nu pot spune că se întoarce, căci nu încep înainte de a-şi face siesta aceasta).

Înainte să vă povestesc ce fac eu la această faimoasă asociaţie, haideţi să vă descriu în linii mari cum arată spaţiul unde avem sediul, probabil vă întrebaţi ce căuta o bucătărie menţionată într-un sediu de asociaţie.

Ei bine, locul acesta mi se face perfect. Se numeşte „The Hub Bari” şi este o hală, reamenajată şi foarte primitoare. Mesele, scaunele, sunt din materiale reciclate (bobine, carton, etc) avem o micuţă grădină cu flori înăuntru, o biblioteca cu scări (cu cărţi, evident, de unde poţi împrumuta- eu am făcut deja lucrurl acesta). Chiar dacă este un spaţiu deschis, câteva birouri sunt într-un soi de garaj, refolosit şi el.

Bucătăria este mare, la prânz se găteşte, avem tot ce ne trebuie, iar socializarea nu lipseşte.

În acest spaţiu, lucrează oameni cu meserii diverse, de la fotografi, până la programatori şi asistenţi sociali.

Cei de la asociaţie au ales acest loc pentru a crea un ambient propice integrării persoanelor cu dizabilităţi într-un mediu normal, deschis. Chiar dacă cei care participă la interviu vin doar pentru două ore, nu sunt „ascunşi” şi sunt primiţi în acest spaţiu unde lumea lucrează şi îşi desfăşoară viaţa de zi cu zi.

Lucrez 5 ore pe zi, de dimineaţă până la prânz, mă ocup puţin de papetărie, puţin de acte, puţin de dat telefoane şi scris mailuri, de completat formulare cu evoluţia beneficiarilor. Desigur, toate sunt corectate, încă nu am o gramatică impecabilă în limba italiană, însă asta nu i-a împiedicat pe cei de aici să îmi acorde accesul la toate documentele şi parolele pe care le au. Pot umbla liniştită şi pot consulta tot ceea ce am nevoie. De asemena, pot rămâne la „birou” şi când nu sunt presedinţii de faţă. Oricum, documentele le pot accesa şi de acasă. Faptul că beneficiez de încrederea lor totală îmi dă un impuls pozitiv şi mă stimulează să fac mai multe pentru gramatica mea, pentru a fi autonomă în sarcini, la fel cum trebuie să fie şi beneficiarii noştri.

Una peste alta, e bine.

O zi pe săptămână sunt şi host în acest spaţiu de birouri pentru ca lucrurile să meargă ca pe roate. Pot pregăti evenimente şi pot prepara ceva dulce pentru cei de aici (m-am dat de gol cu bomboanele mele Raffaello).

Ce-ţi poţi dori mai mult de la locul tău de muncă?

P.S. Uneori e greu să te obişnuieşti cu calm chiar şi la locul de muncă, cu persoane drăguţe în jurul tău. Glumesc, e floare la ureche!

2 thoughts on “O zi în stil italian

  1. Asa decurge o zi din viata ta in Bari, huh? Ma bucur pentru tine ca esti inconjurata de oameni draguti si iti doresc mult succes in continuare!!! Sa iti indeplinesti tot ce iti propui pentru aceasta perioada pe care o petreci pe acolo si nu numai. Te pup :*!

Leave a Reply to Denisa Cancel reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

Close
Menu