Când ți-e drag de cineva, îi ștergi transpirația de pe frunte dacă vine obosit. Îl cauți, orice boală ar avea. Și faci haz de vorbele lui cele mai banale. Și dacă spune a de o mie de ori, tu găsești un semn de inteligență, și râzi, îți pierzi capul de atâta râset. Nu e nevoie de cunoștințe multe, de talente deosebite, de sforțări. Tu îl accepți așa cum e și găsești prilej să te bucuri de orice nimic ți-ar trimite. Dacă fumează ”Ce nostim fumează!” și îți place mirosul de tutun care se desprinde din ființa lui. Și dacă nu fumează, ești mândră ”Nici măcar nu se pricepe să țină o țigară în mână”.
P.S. Că tot se întreba Banică ce e dragostea.
Banica a zis asta?