Month: February 2016

Coca Cola intrusa

Dacă în “tinerețe”  eram pentru viața sănătoasă și complet împotriva băuturii gazoase de orice fel, ei bine, de câțiva ani sunt dependenta de Coca Cola. Nu fanta, nu Sprite, nu altceva. Dacă tot beau tâmpenii, beau cola.
Probabil ați observat  ca au apărut sticlele de cola mai ieftine care promit să fie foarte fidele gustului original.
Asa cum mi-a promis și mie bărbatul casei ca o alta cola e la fel cu Coca Cola. Fiind în magazin această conversație despre veridicitatea negrului lichid, m-am lăsat convinsă să luam ȘI o sticla din cealaltă. Cu condiția ca eu sa nu ma ating de ea, impusă de mine, căci doar gândul ca e fake ma face să mă strâmb. Read More

Ziua îndrăgostilor sărbătorită prin cultura

Îndrăgostiți de Napoli. Asa suna îndemânarea primăriei pentru a instiga populația la cultura. Noi am acceptat invitația și am fost astăzi sa vizitam, într-o clădire aproape de gara, casa dell’Annunziata, un loc unde demult se lăsau copiii abandonați.
Casa aceasta, devenita intre timp primul spital specializat în bolile copiilor din Europa, era un fel de orfelinat. O mama care dorea să-și abandoneze copilul în primele zile de viata venea pe strada respectiva, la poarta casei și își lasă odrasla într-o roata. Trăgea clopoțelul, iar o sora o rotea  pentru a lua copilul. În cazul în care se credea ca într-o buna zi copilul va reveni în familie, mama lasă o medalie pe jumătate copilului. Eventual cu o mica scrisoare cu detalii despre copil. Read More

Joculete anti-plictiseala

Se intampla uneori sa nu stii ce sa mai faci sau sa fii in statia de metrou unde nu este semnal (de exemplu in Napoli), sa astepti la o coada care nu era in program, etc. Merg foarte bine si pentru a consolida spiritul de echipa in relatia cu partenerul.

Tocmai de aici a plecat toata chestia cu joculetele pe telefon, de la nevoia de a face ceva impreuna pentru a ne relaxa sau seara tarziu.

Primul joculet a fost un Quiz in italiana, destul de complex. Dar ne-am completat foarte bine jucandu-l, altfel singura greseam destul de des. Am descoperit si unul in romana, mi s-a parut destul de simplu si n-am mai continuat de unde ramasesem si nici designul nu era prea atractiv. Read More

O nouă pasiune

Un lucru pe care putini il stiu despre mine este faptul ca am fost mereu o semi-sportiva.

De cand am inceput sa ies ”pe afara” am luat mingea in brate si am dus-o in spatele blocului, unde ma asteptau copiii ragusiti ”Roxanaaaaa, hai p-afara!”. Imi amintesc ca intr-o zi am spart vreo 5 mingii, traversam mereu strada sa iau alta, mereu pe ultima din sacul acela de plasa drept, aia imi placea cel mai mult. Costa 10000 de lei.

Pe la 5 ani imi amintesc de bicicleta mea rosie pe care m-am suit tot in spatele blocului. Legenda spune ca am cumparat-o cu banii din pusculita mea, insa eu imi amintesc doar cum o calaream. Dupa ce am invatat sa merg, ai mei ma duceau pe platou. Stiu pentru ca am niste poze pe acasa, eu asortata cu bicicleta. Read More