Cozonacul meu cel de toate sarbătorile

Leave a reply

Cam de un an mă distrez să filmez pe repede înainte, cum ar zice unii, ce mai gătesc eu, în general la cină. Pun telefonul pe un raft si înregistrez tot ce tai, călesc sau fierb.

Găsiți totul pe canalul youtube ”redus la esential in bucatarie” sau pe pagina de Instagram a blogului.

Tot acum un an am filmat cum împletesc cozonacii, într-un timp relativ scurt; 3 minute. Se pare că a avut succes, am ajuns într-o săptămână, cea dinainte de Crăciun 2021 la 100k vizualizări. M-am bucurat mult și am filmat procesul facerii și coacerii unui cozonac întreg.

Principiile de bază ale rețetei sunt de la mamaia Nela, cam așa îl făcea și ea. Cine mă cunoaște, știe că nu respect rețetele. Așa că vă prezint varianta mea, cu care nu am dat greș până acum. Puteți modifica și voi, în funcție de rezultatul pe care vreți să îl obțineți.

INGREDIENTE PENTRU ALUAT

1 kg făină (cu 12-13 g proteine dacă găsiți)

500 ml lapte călduț

5 gălbenușuri pentru aluat

1 gălbenuș pentru uns

200 g unt moale

2 cuburi de drojdie

200-250 g zahăr (depinde cât îl vreți de dulce)

arome: coajă de lămâie, vanilie, rom, etc.

INGREDIENTE PENTRU UMPLUTURĂ

minim 200 g nuci coapte și date prin robot

6 albușuri rămase de la aluat

150 g zahăr

2-3 linguri cacao (sau mai mult)

cubulețe de rahat, stafide

arome

Începem cu maiaua, într-un castron punem 3-4 linguri de făină din cantitate și vărsăm deasupra lapte fierbinte din cantitate, până obținem o pastă. În timp ce se răcorește, peste drojdie punem circa 50 g zahăr din cantitate și amestecăm până se lichefiază, apoi amestecăm cu făina opărită. Lăsăm la crescut aproximativ 30 minute, timp în care ar trebui să crească considerabil. În acest răgaz de timp dăm prin sită de două ori făina rămasă si batem spumă ouăle cu jumătate din zahărul rămas.

Cealaltă jumătate de zahăr il punem peste lapte și arome într-o crăticioară, la foc extrem de mic, pentru a se infuza și încălzi. Atenție să nu dea în foc!

Cănd maiaua este gata, o turnăm peste ouăle albite și făina. Frământăm și adăugăm încet și laptele călduț aromat și un praf de sare. Odată ce este absorbit, putem începe a introduce și untul moale, câte o bucată pe rând. Frământăm pentru mult timp, iar pentru extra pufoșenie, sau dacă vi se pare că e nevoie, adăugați ulei cald spre fierbinte și continuați frământatul și bătutul aluatului.

Cand acesta devine elastic și nelipicios, se va odihni la loc cald până se va îngrășa.

UMPLUTURA este simplă. Eu bat spumă albușurile cu zahărul, însă merg și iertate și nebătute, doar amestecate cu zahărul, nucile și aromele.

Împărțiti aluatul în 3, dacă îl vreți împletit, sau lăsați-l dintr-o bucată, dacă vă place simplu.

Apoi procedați cum am prezentat în videoul de mai sus.

De obicei îi coc la super cuptorul meu Electrolux cu abur, inițial la temperatură mai mica, altfel le trebuie schele, apoi la temperatură mai înaltă. Primele 10 minute la 160-165 grade și următoarele 40 -50 la 170-175 de grade. Dacă îl lăsați mai crud, iese mai pufos, altfel iese normal. Secretul e grăsimea, deci cu căt are mai multă grăsime în aluat, cu atât se rupe în pale mai evident.

Sper ca într-o zi să guste și rudele mele de sânge din cozonacul meu. Rudele achiziționate îl apreciază, dupa 7 ani, chiar cer cozonac!

P.S. Cine știe dacă mamaia Nela aprobă modificările mele de acolo de unde e!

Spor la cozonăcit!

Oameni neoameni

Leave a reply

Am fost azi să fac niște analize.

De dimineață am fost personal să întreb dacă se pot face și după masă și mi s-a confirmat, de către operatorul cu mare chef de muncă, care răspundea doar din semne și fără să se uite la client. Asta la 8 dimineața.

M-am dus după masă să îmi iau sânge și ghiciți ce? “Păi acum? Până la 16. E 16 și 20.

I-am explicat ce mi se spusese de dimineață și s-a enervat pentru informația primită de mine de la colegul ei, așa că s-a răzbunat pe mine. Și-a revărsat toată ura și amarul pe mâna mea, fără să se spele pe mâini, fără să fie politicoasă, sper cu ac nou. După ce mi-a înfipt acul a plecat și nu s-a mai întors. Nici plasture nu a pus, m-a abandonat acolo pe scaun. M-am ridicat și am plecat.

Am fost nervoasă toată ziua, nu neapărat pentru ce mi s-a întâmplat mie, citind cred că nici nu pare așa grav cum mi se pare mie acum trăind, ci gândindu-mă că așa tratează și alți oameni. Copii, oameni singuri, oameni care după tratamentul ei nu au alinare, nu are cine să le asculte oful. Ma gândesc la câți sunt ca ea, fără respect, fără empatie. De ce nu l-a sunat pe coleg să îi spună că dă informații greșite? De ce nu își rezolva probleme la psiholog?

Ca ea sunt mulți, in spitale, la poștă, la ghișee. Iau salariu pentru a se purta urât cu cine le iese în cale.

As fi curioasă să știu alții ce soluții au. Taci o dată, taci de două ori, dar până când?

I-am explicat ca erau analize urgente, altfel nu as mai fi deranjat-o, dar cu cât îmi ceream mai mult scuze ca o deranjez din făcut nimic, cu atât creștea mai rău în ea frustrarea ca trebuia să ia sânge cu 20 minute mai târziu decât programul de luat sânge.

Oare de ce oamenii nu mai au chef de muncă? Se pare că nu dispare pe parcursul zilei, ci ajung așa la job. Dând ochii peste cap și dând din umeri.

S-au întrebat vreodată de ce iau bani lunar?

Oare iau prea putini bani pentru ce fac? De ce se poartă așa?

Ce ar fi să tratez și eu așa copiii lor, să îi îmbrâncesc și să îi reped, că și eu sunt plătită puțin pentru ce fac. Cred că dacă ar ști, s-ar mai calma comportamentul asta!

P. S. Ce ar fi să gândim de două ori înainte să ne sară muștarul?

Sau înainte să spunem lucruri nasoale?

Hai, că putem!

Rețetă de panna cotta rapidă și delicioasă

Un desert simplu precum panna cotta este iubit de toată lumea, fiind un preparat foarte ușor de asoratat oricărui gust.

Pentru două porții de panna cotta avem nevoie de:

500 ml (sau 2 cutii, depinde de gramaj) de smântână pentru frișcă

80 g zahăr

8 g de foi de gelatină

arome: coajă de lămâie, vanilie, scorțișoară, etc

În cazul în care folosiți arome, vă recomand să lăsați la foc mic smântâna cu aromele, pentru a se infuza mai bine, adăugând și zahărul.

Într-un castron cu apă rece se înmoaie foile de gelatină pentru 15 minute.

Între timp, smântâna va ajunge temperatura de 80 de grade sau la primul clocot se stinge focul și se adaugă gelatina stoarsă bine de apă.

Se amestecă preț de câteva minute, cât să se topească gelatina și se toarnă în forme.

Se lasă la răcit câteva ore și se servește cu dulceată, ciocolată, crema preferată sau miere, alune, etc.

Când viața ne ciocănește

Leave a reply

Stau într-un bloc cu puțini vecini și puțini pereți. Adică pereții sunt extrem de subțiri, sunt un pic mai groși decât o foaie de zahăr.

Printre puținii vecini se numără și primii locatari ai acestui bloc construit în anii 60. Au 98 si 99 de ani în octombrie. Și sunt singuri, au refuzat ajutor specializat și ajutorul vecinilor care, din când în când, se interesau de soarta loc, bâtând la ușă.

Recunosc că parcă simțeam ceea ce avea să urmeze, stăteam cu urechile ciulite să aud orice sunet ciudat din apartamentul lor de sub noi.

Și iată că pe la 1 noaptea am auzit un fel de căzătură sprijinită și un mic urlet, doar că fiind adormită, nu știam dacă e real sau imaginație, așa că am reușit să adorm la loc. După puțin timp m-am trezit iar, la auzul „dă-mi mâna”, spusă cu ton de voce normal, care mă băga la bănuieli așa și așa. Am adormit din nou, apele se calmaseră și pe la 4-5 dimineața aud ”nu mă simt bine” de câteva ori. No, am zis că poate adoarme și îi trece, am adormit și eu. Pe la 10 aud din cealaltă cameră din care nu aud nimic de obicei (de la ei) strigăte de ajutor. Am mai auzit și alte dăți și când am fost la ei au zis că se jucau, că glumeau. Primele două dăți nu am luat în considerare, dar doamna nu îi spunea să tacă din gură, cum face de obicei, iar asta m-a alarmat. Noroc ca era și Francesco acasă, singură ar fi fost mult mai greu de intervenit, sunt o fricoasă. Am coborât imediat, am sunat la ușă, i-am strigat, iar el (surd) continua să strige ajutor, în timp ce ea nu se auzea deloc. Am ciocănit la alți vecini să ne ajute, am sunat fiii care trăiesc la Milano, deci departe și până la urmă am sunat forțele de ordine care inițial nu răspundeau. După aproximativ o oră de stat de pază la ușa lor, a ajuns poliția care a auzit același strigăt de ajutor și au chemat pompierii care m-au impresionat prin viteza cu care au intervenit. Pac pac și au intrat în casă! Cei doi căzuseră, din fericire fără fracturi, doar că nu mai reușeau să se ridice. După multe telefoane cu fiii și negocieri cu forțele de ordine, am reușit să îi luăm pe semnatură și să îi lăsăm la ei acasă. Nu știu ce va întâmpla peste câteva zile cand vor veni rudele, tot ce sper este să le fie bine. În această operațiune ne-am mobilizat aproape toți cei din bloc, am ajutat la igienă, cu mâncare gătită și să găsim un îngrijitor non stop care până acum a fost exemplar. Nici nu am apucat să fac mucenicii programați, dar cred că viața lor valorează mai mult.

Ieri profesorul ne-a invitat pe toți la masă, dar din cauza pandemiei nu se poate accepta. Pe lista meniului era și supa, așa că azi le-am pregătit o ciorbă românească. Banuiesc că este prima în 99 de ani când gustă așa ceva, sper să le fi plăcut!

Chiar îmi doream să îi cunosc, dar nu mă așteptam să se întâmple cu așa ceva. A fost o lecție pentru toti. Trebuie să ne lăsăm ajutați, atunci cand timpul o impune! Să te lași ajutat nu înseamnă că ești slab, deși profesorul nostru ne-a învățat că și la 99 de ani poți salva vieți cu simple urlete și o voce puternică.

P.S. Pe curând, mucenicii mei!

Eu și focaccia

Leave a reply

În 2011, în prima mea experință Erasmus la Bari, după ce m-am dezmeticit într-un oraș străin nou în care eu nu vorbeam limba lor și ei nu vorbeau engleză, am avut norocul să nimeresc în paradisul mâncării, pentru că puteam mânca aproape orice, fiind împotriva cărnii. Baza sunt roșiile și mozzarella, nume pe care îl poartă chiar și plaja din oraș.

Nu mai știu ce a fost înainte, focaccia sau panzerotti, dar sunt sigură că le iubesc și că nu mă voi sătura de ele vreodată. Focaccia mâncam cam în fiecare zi când nu găteam, deci de câteva ori pe săptămână. O luam din spatele Ateneului, un sfert de tavă cu un pepsi inclus, 1 euro. Era super sărată, dar și uleioasă și gustoasă. Uneori stăteam la cozi imense, atât de bună era.

La distanță de 11 ani de la prima ”întâlnire”, am încercat să o fac acasă. De două ori.

Prima oară am respectat rețeta întocmai și a ieșit ca la ”panificio”, a doua oară, adică azi, nu m-am mai documentat, crezânt că îmi aduc aminte, deci nu mi-a ieșit perfectă, că am umblat la rețetă.

INGREDIENTE

un cartof fiert în coajă și decojit – 200 g

200g făină 0

300 g făină semola (din aceea galbenă)

12 g drojdie proaspătă sau 5 uscată

300 g apă călduță

ulei de măsline cât încape (câteva linguri)

10g sare

roșii strivite cu mâna

măsline

sare, piper

Pisăm cartoful, adăugăm toata făina, dizolvăm drojdia în apă și adăugăm încet apa, amestecăm, adăugăm sarea și ulei. Frământăm pănă se adună aluatul care va fi foarte lipicios și ”dezlegat”.

Lăsăm la crescut circa 4 h

Ungem o tavă cu ulei din belșug, întindem aluatul, rupem cu mâinile roșiile și le presăm peste aluat, infigem maslinele în el și presăram sare și piper peste roșii.

Dăm la cuptor la temperatura cea mai înaltă și lăsăm circa 25-30 minute, până se rumenește. Eu am dat-o la 300 de grade pentru 20 de minute.

Merge și fără pepsi, am încercat eu azi :))!

P.S. Incredibil cum mâncarea subtituie un dor…

Revista Burda Ianuarie 2021

Leave a reply

Prima revista de tipare a noului an prezentata rapid, intrucat este deja la chioscuri. Conține rochițe, bluzițe, pantaloni și haine, toate foarte drăguțe. Eu am început cu o rochiță, sper să iasă bine.

Vizionare placuta si sarbatori fericite tuturor harnicutelor si harnicutilor!

Ruladă de spanac cu brânză și somon afumat

Leave a reply

Acum vreo 10 ani, una din prietenele mele Ioana a pregătit o ruladă de spanac cu branză proaspată și ardei. Evident că m-am strâmbat la început, prea verde pentru mine, însă m-a convins să iau o mușcătura și pe loc m-am îndrăgostit. De atunci am facut-o doar de câteva ori, căci nu iese așa bună ca aia a ei.

Oricum, mereu este apreciată de toți musafirii mei! vă puteți juca cu ingredientele, eu o fac la ochi, ca de obicei!

Ingrediente:

circa 400 g spanac proaspăt din care vor ieși circa 150 g spanac opărit. Dacă este congelat, este deja opărit și puteți pune direct 150 g.

40-50 g făină

1 ou

sare, piper, alte condimente

Se întinde bine într-o tavă, se coace până scobitoarea iese curată sau 15-20 de minute, depinde de grosime.

Imediat ce este scoasă din cuptor, se răsucește cu un prosop și se lasă așa la răcit.

Pentru umplutură:

300 g ricotta sau brănzică proaspăta

100 g somon afumat sau șuncă presată

opțional mărar, ardei

Se amestecă totul, se desface ruloul, se unge cu cremă și se răsucește la loc.

P.S. Cred că secretul este mărarul pe care eu nu l-am folosit din cauza mofturoșilor.