Cam de un an mă distrez să filmez pe repede înainte, cum ar zice unii, ce mai gătesc eu, în general la cină. Pun telefonul pe un raft si înregistrez tot ce tai, călesc sau fierb.

Găsiți totul pe canalul youtube ”redus la esential in bucatarie” sau pe pagina de Instagram a blogului.

Tot acum un an am filmat cum împletesc cozonacii, într-un timp relativ scurt; 3 minute. Se pare că a avut succes, am ajuns într-o săptămână, cea dinainte de Crăciun 2021 la 100k vizualizări. M-am bucurat mult și am filmat procesul facerii și coacerii unui cozonac întreg.

Principiile de bază ale rețetei sunt de la mamaia Nela, cam așa îl făcea și ea. Cine mă cunoaște, știe că nu respect rețetele. Așa că vă prezint varianta mea, cu care nu am dat greș până acum. Puteți modifica și voi, în funcție de rezultatul pe care vreți să îl obțineți.

INGREDIENTE PENTRU ALUAT

1 kg făină (cu 12-13 g proteine dacă găsiți)

500 ml lapte călduț

5 gălbenușuri pentru aluat

1 gălbenuș pentru uns

200 g unt moale

2 cuburi de drojdie

200-250 g zahăr (depinde cât îl vreți de dulce)

arome: coajă de lămâie, vanilie, rom, etc.

INGREDIENTE PENTRU UMPLUTURĂ

minim 200 g nuci coapte și date prin robot

6 albușuri rămase de la aluat

150 g zahăr

2-3 linguri cacao (sau mai mult)

cubulețe de rahat, stafide

arome

Începem cu maiaua, într-un castron punem 3-4 linguri de făină din cantitate și vărsăm deasupra lapte fierbinte din cantitate, până obținem o pastă. În timp ce se răcorește, peste drojdie punem circa 50 g zahăr din cantitate și amestecăm până se lichefiază, apoi amestecăm cu făina opărită. Lăsăm la crescut aproximativ 30 minute, timp în care ar trebui să crească considerabil. În acest răgaz de timp dăm prin sită de două ori făina rămasă si batem spumă ouăle cu jumătate din zahărul rămas.

Cealaltă jumătate de zahăr il punem peste lapte și arome într-o crăticioară, la foc extrem de mic, pentru a se infuza și încălzi. Atenție să nu dea în foc!

Cănd maiaua este gata, o turnăm peste ouăle albite și făina. Frământăm și adăugăm încet și laptele călduț aromat și un praf de sare. Odată ce este absorbit, putem începe a introduce și untul moale, câte o bucată pe rând. Frământăm pentru mult timp, iar pentru extra pufoșenie, sau dacă vi se pare că e nevoie, adăugați ulei cald spre fierbinte și continuați frământatul și bătutul aluatului.

Cand acesta devine elastic și nelipicios, se va odihni la loc cald până se va îngrășa.

UMPLUTURA este simplă. Eu bat spumă albușurile cu zahărul, însă merg și iertate și nebătute, doar amestecate cu zahărul, nucile și aromele.

Împărțiti aluatul în 3, dacă îl vreți împletit, sau lăsați-l dintr-o bucată, dacă vă place simplu.

Apoi procedați cum am prezentat în videoul de mai sus.

De obicei îi coc la super cuptorul meu Electrolux cu abur, inițial la temperatură mai mica, altfel le trebuie schele, apoi la temperatură mai înaltă. Primele 10 minute la 160-165 grade și următoarele 40 -50 la 170-175 de grade. Dacă îl lăsați mai crud, iese mai pufos, altfel iese normal. Secretul e grăsimea, deci cu căt are mai multă grăsime în aluat, cu atât se rupe în pale mai evident.

Sper ca într-o zi să guste și rudele mele de sânge din cozonacul meu. Rudele achiziționate îl apreciază, dupa 7 ani, chiar cer cozonac!

P.S. Cine știe dacă mamaia Nela aprobă modificările mele de acolo de unde e!

Spor la cozonăcit!

Acum vreo 10 ani, una din prietenele mele Ioana a pregătit o ruladă de spanac cu branză proaspată și ardei. Evident că m-am strâmbat la început, prea verde pentru mine, însă m-a convins să iau o mușcătura și pe loc m-am îndrăgostit. De atunci am facut-o doar de câteva ori, căci nu iese așa bună ca aia a ei.

Oricum, mereu este apreciată de toți musafirii mei! vă puteți juca cu ingredientele, eu o fac la ochi, ca de obicei!

Ingrediente:

circa 400 g spanac proaspăt din care vor ieși circa 150 g spanac opărit. Dacă este congelat, este deja opărit și puteți pune direct 150 g.

40-50 g făină

1 ou

sare, piper, alte condimente

Se întinde bine într-o tavă, se coace până scobitoarea iese curată sau 15-20 de minute, depinde de grosime.

Imediat ce este scoasă din cuptor, se răsucește cu un prosop și se lasă așa la răcit.

Pentru umplutură:

300 g ricotta sau brănzică proaspăta

100 g somon afumat sau șuncă presată

opțional mărar, ardei

Se amestecă totul, se desface ruloul, se unge cu cremă și se răsucește la loc.

P.S. Cred că secretul este mărarul pe care eu nu l-am folosit din cauza mofturoșilor.

Parcă mă văd învârtindu-mă pe lângă mamaia Nela și implorând să îmi facă urechiușe. Îmi plăceau foarte mult, mai ales după câteva zile ținute pe veranda inghețată, cu crema de ciocolată untoasă, prea puțină în comparație cu aluatul.

Pofta asta mi se făcea în pragul sărbătorilor, căci ouăle se bat spumă și ea făcea aceată operație manual. Așadar așteptam mereu Crăciunul sau Paștele pentru a înfuleca cât mai multe, mai ales pe ascuns.

Cum se apropie sărbătorile, mi-am amintit de aceste fursecuri pe care nu le mai mâncam de ani buni de zile și m-am pus pe treabă.

De fapt, mi-am adus aminte pentru că am dat greș cu o altă prajitură, niște bomboane Toffiffe, pentru care facusem o glazură de ciocolată și pe care nu am apucat să o folosesc din cauza caramelului parțial eșuat. Așa că am bătut spumă niște unt și am adăugat această glazură. A ieșit o super cremă pentru care nu am rețeță, fiind improvizată.

Ingrediente pentru urechiușe (porție mică)

2 ouă separate

100 g zahăr

100 g făină

zeamă de lămâie până se subțiază compoziția

vanilie (opțional)

Rețeta bunicii (porție mare)

4 ouă

o cană de zahăr

o cană de făină

zeamă de lămâie

vanilie (opțional)

Albușurile se bat aproape spumă cu zahărul, se adaugă făina și zeama de lămâie cât să fie o compoziție mai groasă ca cea de clătite, deci un lichid gros. Dacă nu vă place lămâia, bateți ușor ouăle cu zaharul și adăugați făina.

Se unge tava cu unt sau se pune hârtie de copt, se încinge cuptorul la 180-190 de grade și cu o linguriță se pune aluat în tavă, de preferat puțin câte 6-8 cercuri.

Când marginile devin maronii, se scoate tava din cuptor și foarte rapid se îndoaie cercurile cât să devină o urechiușă. Când se răcesc nu îți vor mai schimba forma.

Se continuă până se termină aluatul și când se răcesc se umplu cu cremă.

https://youtu.be/Bt2EAsubr8U

P.S. Asta e doar proba de Crăciun!

La începuturile mele la Napoli vedeam roșii peste tot, bucătăresele le folosesc în toate bucatele, așa că pentru o perioadă de timp refuzam orice conținea roșii. Asta ca să le fac viața mai ușoară rudelor de aici.

Acum că am depășit momentul fără roșii, vă împărtășesc rețeta pe care o folosesc de obicei, căci nu se știe niciodată ce idei mai vin.

Ingrediente pentru 2 persoane:

200 g spaghette (sau mai multe, depinde cât vă e de foame)

4 linguri ulei

minim un cățel de usturoi zgrobit

o mână de roșii, de preferat potrivite pentru suc, cam 150 grame

200 g vongole sau scoici

Opțional suc și coajă bio de la o lămâie (”neautorizat”)

Continue reading →

Mie îmi plac rețetele onepot, toate ingredientele într-o singură oală. În rețeta asta trebuie două, căci pastele se fierb separat. Ar putea fi fierte și în sos cu apă fiartă adaugată, dar nu știu cantitățile precise că nu am încercat încă.

Pentru două persoane ne trebuie:

-160-250 grame de paste scurte, în funcție de foame

-3-4 linguri ulei

-o vânătă micuță sau jumătate din una mare tăiată cubulețe egale

Continue reading →

Uitându-mă la Masterchef Italia, am descoperit o tehnică de gătire de care nu auzisem și pe care nu mi-o imaginasem vreodată. Mâncare in borcan. Adică oala e borcanul. Se poate folosi această tehnică atât pe bain maria, cât și la cuptor sau microunde. Încă studiez tehnica și fac încercări, însă vreau să împărtășesc cu voi prima rețetă pe care am repetat-o a doua zi, căci ne-am lins pe degete. Coacerea în borcan inchis păstrează toate aromele și le îmbină acolo bine, cât să îți dorești să mănânci din borcan în fiecare zi, ceea ce am făcut și eu. Azi am gătit linte în borcan, am să revin dacă iese bun.

Continue reading →