Câteodată am noroc să nimeresc să aleg cu multă grijă un obiect care să mi se potrivească ca o mănuşă fină, realizată cu multă migală. Aşa s-a întâmplat şi cu Laura. A fost prietenie la prima vedere. Mi-a întors privirea şi m-a împins în păcatul shoppingului, cum impingeau sirenele marinarii să se arunce în apă.
Vorbim despre geanta mea Laura Biagiotti. Era albă, curată, incăpătoare, frumoasă, perfectă. Se potrivea oricărei ţinute: sporty (se potrivea până şi cu bocancii şi cu haina mea cea albă şi călduroasă), casual sau elegant. Putea fi purtată oriunde, de la facultate până la locul de muncă şi chiar sală. Păstra înăuntru, fără să se supere, hârtii, cursurile de la începutul până la sfârşitul săptămânii, pixuri, portofele, cărţi, rujuri, rimeluri, dulciurile mele, pulovere în caz de urgenţă de frig, eşarfe pentru a se potrivi cu alte ocazii decât cea pentru care plecam de acasă, cele două telefoane, şi mai presus de toate, păstra multă răbdare să scot şi să pun la loc aceleaşi lucruri scoase.
Laura chiar mi-a purtat de grijă când cei doi atacatori m-au agresat furându-mi telefonul. A stat cuminţică pitită după umărul meu, numai bine să-mi protejeze milioanele pe care le păstra în buzunarul secret şi păzea, totodată, şi codul pin de la cardul din portofel, şi el cu câteva sute de lei.
Nu s-a supărat niciodată ca n-a avut locul ei în camera mea, stătea mereu acolo unde o puneam, fără să protesteze. Mai cădea, aşa îmi spunea că nu e confortabil scaunul plin cu hainele nepuse la loc. Practic, era grijulie, pentru că nici pe birou nu era loc de hârtii, aşa că trebuia să fac undeva ordine, pentru a-i asigura ceea ce merita: grija şi atenţia mea.
Din păcate, Laura nu mai este, atinsese şi ea un timp, de aceea a trebuit să-mi iau la revedere de la ea, într-un mod…desprins din lumea genţilor: donând-o.
Amintiri eterne pentru Laurica mea.
Concurs organizat de Reeija, magazin online ce oferă genți piele
P.S. Şi de-atunci….niciuna ca Laura.
Mult succes!
Multumesc mult!