Sfantul Nicolae- placut surprinsa de festivitatea de celebrare

Initial am mers doar sa vedem focurile de artificii deasupra marii care au fost extraordinar de zgomotoase, dar similare cu cele din Romania, ca tot de la chinezi cred ca le-au procurat, iar dupa ne-am indreptat spre basilica sfantului Nicolae, unde sunt si moastele acestuia ascunse dupa o icoana, poate chiar nici nu sunt acolo, doar se zice asa. Am ajuns spre sfarsitul slujbei, insa cred ca a fost cea mai frumoasa scena pe care am vazut-o intr-o biserica, ce-i drept, catolica, dar nu se pune. Tineri imbracati in pelerini loveau tobele sonor si plusau cu miscari scenice, invartituri, teamwork cu betisoarele, rezultatul fiind uluitor. Inauntrul bisericii, l-au dus pe Sfantul Nicolae reprezentat de o papusa uriasa la locul lui -pentru ca il scosesera de acolo pentru aceasta festivitate- cu alai, cu aplauze, cu multumiri. Atasez cateva filmulete sa va faceti o parere despre serbarea sfantului Nicolae in Bari. Vizionare placuta!

P.S. Pana la urma a venit si la mine mosul- cu un compliment si nu pentru mine, pentru blog:P da’ tot ma bucur a fost ceva neasteptat

Rasfat culinar

Saptamana aceasta mi-am rasfatat stomacul cu o gramada de chestii delicioare si aratoase. Ati mancat vreodata scoici? Sunt preferatele mele! Si sunt foarte usor de facut. Se pun in tigaie, dupa ce le lustruiti extrem de bine, nu cred ca vreti sa le mestacati cu tot cu nisip, puneti vin cat sa le acopere un sfert, usturoi, patrunjel, muuult piper si chili, pentru ca reteta se numeste peperoncino- daca imi aduc bine aminte- si asteptati sa se desfaca. Sosul ce ramane il amestecati cu suc de rosii si mai lasati pe foc, iar in timpul acesta puneti niste paste la fiert, de preferat spaghete, pentru ca sosul se lasa pe fundul farfurieri si iese o minunatie. Pentru jumate din scoici puteti face o pasta din pesmet amestecat cu jumatate din sucul in care le-ati pus sa se desfaca, adaugati sare, piper, usturoi. Puneti cate o lingurita in jumate de cochilie, pe cealalta o arunci, dati la cuptor pana se rumesc si e gata. Nu-i asa ca mai simplu nici ca se poate?
Revenind, ieri a fost masa mare de italieni la mine acasa, meniul a constat in foccacia -un fel de pizza, dar cu blatul mai gros- o farfurie intreaga de salam, sunca presata si inca ceva pentru fiecare in parte, mozzarela, o portie de piure si…un nemaipomenit de delicios tiramisu.
Cea mai interesanta chestie pe care am mancat-o, si am facut-o si acasa, dar nu a iesit chiar atat de buna a fost o placinta calzone cumparata dintr-un loc caruia i s-a dus vestea, iar pentru a cumpara o placintica de 2 euro trebuie sa astepti vreo 30 minute la rand plus pana se face, inca 5minute. Norocoasa cum sunt, am nimerit acolo tocmai cand domnu’ patiser era bolnav si tusea de mama-mama, imprastiind microbii in toata incaperea aia, ca nu era mare deloc, dar eu tot sper ca au murit in contact cu focul produs de lemnele care trosneau in cuptor.

Placintelele le-am gatit ieri, au mai ramas vreo 3 care sunt in congelator acum, si bineinteles ca nu au lipsit clatitele cu nuttela. Mi s-au parut cele mai bune clatite mancare vreodata, nu am idee de ce, nu am schimbat reteta cu nimic.

P.S.Asa cuminte si nu vine mosul si la mine:( La voi a venit?

How are they doing shopping

At Dominique’s asking, I decided to make a special tag with english posts. 




 If It depends what time is. If you did not know, I will put in touch with the program stores in Italy, to have time to change your mind before you come here or to change your style of shopping. It’s not like in Romania or Poland you need bread, an olive, you run at small shop opposite your house. No. If it’s Sunday evening after 9 or if it’s between 13 and 17, everything is closed and you need  to wait because don’t have nothing else to do, wait until it’s needed. For example now I would eat something sweet, I need some potatoes ready clean, some nutella that I’m going to make pancakes tonight, but have to wait, because everything is closed. In the worst case, no racism, can find a grocery store for blacks but not have what I need me.
Playing with our little imagination, what would you do if Sunday(remind that all supermarkets are closed, no exceptions) you want to make rice milk. And you can not eat without cinnamon, like me. Have already rice, milk, sugar and salt, but do not have cinnamon. Well it’s a problem, but has solution. Enter nice pastry(aka cafeteria like) and ask if they can give you some cinnamon. If you go to and accompanied by two friends, the chances are small you be refuse. Well, last Sunday gave luck over the three princesses and found a fruit still open. Sunday. Rice with cinnamon and lemon.How‘s that?
But what would you do if, in the evening, after a hard course of Italian, get home at 9:15 and you want something sweet, and the first thought is to some pancakes. But you do not have nutella.Still trying to shops, but without success. I’ll tell you: you go to a a pizzeria and ask nicely a little yeast to make some donuts!

P.S. Buon appetito and attention to calories!

Gramajoare de prioritati

Care se schimba de la o zi la alta. Nu pot fi stabile? Si de ce sunt numerotate? Prioritatea unu, prioritatea doi, prioritatea pentru azi, pentru peste un an, s.a.m.d. Si cum de nu se face distinctie intre prioritatile ce tin de oameni si cele ce tin de lucruri? Oare sa fie pe aceasi linie a importantei? Dar care este durata de viata a unei prioritati? Si ce se intampla cu ea dupa ce dispare, chiar daca nu a fost atinsa? Cam cate sa aibe un om pentru a nu se aglomera prea tare? Care e prioritatea ta care iti vine acum in minte?

P.S. Mai stiti reclama aceea cu oul de la Dr.Oetker si cu fetita care punea 13763 intrebari? Poate cineva sa imi raspunda macar partial la intrebari? Si o urare care nu se termina in semnul intrebarii:  “La multi ani!”

Planuri de viitor

Am fost intrebata despre planurile mele de viitor. Iata(ecco):

-sa invat limba italiana
– sa termin cu bine Erasmusul
– sa vizitez Roma
-sa gasesc un part time pentru a putea bifa liniuta de mai sus
-sa realizez o licenta extraordinara
-sa ajut o gramada de oameni
-sa devin un blogger mai bun
-sa obtin o bursa in strainatate pentru master
-sa voluntariez in alte tari
-sa profit de toate oportunitatile
-sa lucrez in Anglia ca asistent social pe o perioada scurta de timp
-sa mai invat o limba straina
-sa am un job multumitor curand
-sa lucrez la personalitate

P.S. Care este cel mai important plan de viitor pentru voi?
P.P.S. Aceasta postare nu are legatura cu venirea Craciunului.

Ce este dezamagirea

 Acum câțiva ani, la un curs organizat de TiA, trainerul a adus vorba despre dezamăgire și ce implică ea. Cel mai bine poate explica Ana Andronic. Pe mine m-a convins că așa este.
 
 ‘ DEZAMĂGIREA este o OPȚIUNE PERSONALĂ, că noi alegem să fim dezamăgiți, că nu e vina celorlalți ci doar o hotărâre a noastră în dependență cu așteptările, temerile și neîncrederile noastre…’


 P.S. Dacă cineva este de altă părere, rog grăire. 

Exercitiu de imaginatie

Inchideti ochii si inspirati adanc. De ce va este cel mai dor din trecut? Dar din zilele trecute? V-ati gandit vreodata de ce va va fi dor?

Eu m-am gandit. Imi este dor de deserturile de duminica, de friganelele pe care nu le mancam, dar am sa-mi fac intr-o zi, de dragul mirosului lor. Mi-e dor de iepurasul meu alb, de catelusa mea scumpa, de joaca in zapada pana nu mai puteam misca degetele, mi-e dor de taberele la mare si de buzele vinete, mi-e dor de cursurile tinute la mare, de colegii mei din generala, de profii din liceu si diriga din generala, de orele petrecute in fata blocului, de intalnirile pe ascuns, de dragostea din adolescenta, de pizza din Targoviste, de a doua mea casa, de Brasov, de luna mai in Brasov, de drumul Paduchiosu’, de peisajele din Glod, de cascada Urlatoarea, de iesiri cu fetele, de un vin fiert in piata Sfatului,  de surioara mea, de parintii mei,  de toata lumea de acasa, de Tampa, de Poiana, de schiuri, de patinoar, de camera mea din Brasov si de acasa, de cantina, de memo, de filme in caminul 4, de somnul din timpul filmului, de un ceai cald si de laptopul meu Fujitsu Siemens, de pozele vechi de care nu ma mai satur, de o salata de fructe si macaroane la cuptor, iar lista poate continua pana maine.
Din zilele trecute mi-e dor sa aud ‘noapte buna’, de orezul cu lapte, de un ras sanatos, de el, de pizza din piata Ferarezze, de scoicile alea delicioase, de discutiile pe messenger/facebook, de Nord Wind, de niste sarmanele, vinete coapte, bucatarie internationala. Lista nu se compara cu cea de sus, pot face din nou aproape tot ce am facut zilele trecute, insa cu trecutul nu ne mai intalnim.
O sa-mi fie dor de Bari, de prieteniile legate aici, de oamenii de aici, de zambetele calde ale italienilor, de cainele proprietarului, de cheia de la usa, de scara asta imensa, de via Calefati, de farmacia de langa mine( de care bine ca nu am nevoie inca!), de Alter discount, de joggingul pe langa mare si gimnastica pe bara de pe plaja, de incercatul vorbirii limbii italiene, de paste in fiecare zi, de piata  imensa cu fructe si legume in care gasesti tot ce vrei, de tarabele cu haine care se intind pe vreo 2 km cred, de magazinele chinezesti, de indianul de la internet point, de palazzo Ateneo, de portarii facultatii, de profesorii de aici, de colegele mele de la psicopedagogia dell handicap e riabilitazione.

P.S. Voi cum raspundeti la intrebarile de mai sus? Cu toate astea sau fara ele, pana la urma,  totul va fi bine!

Meniul de duminica

Week-endul asta am fost singura in toata casa. Singura. Nu prea am gatit ca nici nu prea mi-am amintit sa mananc, dar, in aceasta seara minunata, dupa o plimbare pe langa mare, mi-am amintit de existenta bruschetelor. Prima data am mancat unele preparate de prietena mea din generala, Catalina. Au fost minunate. Acum, dupa 2 ani sau chiar mai mult de cand s-a intamplat asta, am zis sa-mi fac si eu cateva ca tot am paine in dulap cumparata de 2 saptamani si nedesfacuta(da, e proaspata la fel ca in prima zi cand am cumparat-o). Sunt foarte simplu de facut: prajiti painea, dati usturoi pe razatoare deasupra painii, stropiti cu ulei si deasupra puneti rosii taiate cubulete si condimente, musai oregano. Sunt chiar delicioase si rapide, sper sa tina de foame pana maine dupa cursuri. Ca desert am rezolvat repede cu 2 lingurite de nutella si un ceai de fructe de padure plus cateva clementine.
De obicei gatesc mult mai hranitor, dar va amintesc ca astazi sunt magazinele inchise. Si oricum nu are farmec sa gatesti de unul singur doar pentru tine.

P.S. O saptamana plina de realizari va doresc!

Cum faci cumparaturi

Depinde ce ora e. Daca nu stiati, va pun eu la curent cu programul magazinelor din Italia, sa aveti timp sa va razganditi inainte sa veniti aici sau sa va schimbati stilul de cumparaturi. Nu e ca la noi- ai nevoie de o paine, de o maslina, un bec dai fuga la magazinul de vizavi. Nu. Daca e duminica, daca e seara dupa 9 sau ziua intre 13 si 17, totul e inchis si trebuie, ca altceva nu aveti ce face, sa asteptati pana cand e nevoie. De exemplu acum as manca ceva dulce, imi trebuie niste cartofi gata curatati, niste nutella ca am de gand sa fac clatite diseara, dar trebuie sa astept, pentru ca totul este inchis. In cel mai rau caz, fara rasism, pot gasi un magazin alimentar de negri dar nu au ce-mi trebuie mie.
Jucandu-ne putin cu imaginatia, ce ati face daca duminica( va reamintesc ca toate supermarketurile sunt inchise, fara exceptie) ati vrea sa faceti orez cu lapte. Si nu puteti manca fara scortisoara, la fel ca mine. Aveti orez, lapte, zahar si sare, dar nu aveti scortisoara. Pai e o problema, dar are rezolvare. Intrati frumos in patiserie(aka cofetarie gen) si intrebati daca va poate da niste scortisoara. Daca esti fata si te duci insotita de 2 prietene, sansele  sunt mici sa te refuze. Ei bine, duminica trecuta daduse norocul peste cele 3 printese si au gasit si o taraba cu fructe deschisa. Duminica. Orez cu scortisoara si lamaie. Cum suna asta?
Dar ce ati face daca, seara, dupa un curs greu de italiana, ajungeti  acasa la 9 15 si vreti ceva dulce, iar primul gand e la niste clatite. Dar nu aveti nutella. Totusi incercati la magazine, insa fara succes. Va spun eu: va duceti frumos la o pizzerie si cereti un pic de drojdie sa faceti niste gogosi!

P.S. Buon appetito si atentie la calorii!

Cum fac ei orele

Astazi a fost prima zi de cursuri. Aveam 2, incepand cu ora 8, dar primul nu s-a facut, deci am avut timp sa ajung mai devreme la al doilea si bine am facut, ca multi studenti au ramas in picioare, pe durata intregului curs. Profa…era de treaba, eleganta, prezentabila, dar intreba mereu studentii ‘cum se zice’…ceea ce nu mi se pare ok sa ai tic ca profesor. Cursul s-a tinut intr-o sala multimedia, deci a pus un power point pe un laptop Mac subtire cat un caiet de matematica. La un moment dat erau ceva probleme tehnice si nu a continuat pana nu le-a rezolvat. Ora trebuia sa fie de 2 ore, dar scazand terminarea mai devreme cu 30 min si rezolvarea problemelor inca vreo 20, faceti voi socoteala ca e simpla.
Sala de clasa era cam mica pentru numarul de studenti care participau, scaune din acelea cu suport de scris, dar bineinteles ca la unele era rupt. Au fost suplinite cu 2 bancute de pe hol si tot nu au fost de ajuns.
Deci, tot mai frumoase salile noastre din corpul T cu mese lungi, cu scaune pentru toata lumea si confortabile, cu profesori mai dragutzi, mai sociabili, care ne stiu numele si ne vorbesc cu ‘dumneavoastra’. In fine, asta e prima impresie, poate mi-o voi schimba dupa ce voi merge la mai multe materii, mai multi profesori.

P.S. Am vorbit in italiana acum cateva zile, in sensul ca am purtat o discutie destul de elevata in care i-am spus proprietarului ca 2 fete vor sa se mute in camera dubla. Va imaginati ca e si meritul lui,  italiana mea fiind de subincepatori.

Cam asa arata sala, doar ca sunt scaune, nu banci si au numa o panza pentru proiectare. A, si usa:P